Dezvoltarea comunei

Pornind de la datele preliminare colectate şi expuse în capitolul Profilul comunitatii, şi pe baza analizei SWOT, vom încerca să identificm care sunt elementele principale de strategie pe care administraţia locală trebuie să le aibă în vedere în perioada următoare.
Astfel, pornind de la specificul local, de la problemele identificate, vom propune acţiuni specifice şi punctuale pe care administraţia locală trebuie să le pună în practică. Desigur că aceste propuneri nu sunt singurele care pot aduce un beneficiu comunităţii locale şi că acestea pot să suporte îmbunătăţiri şi modificări în momentul aplicării lor. Important este asigurarea unui cadru strategic pe baza căruia administraţia locală să construiască viitoarele proiecte care vor asigura dezvoltarea durabilă a comunităţii. De asemenea aceste acţiuni propuse în prezentul document trebuie să fie în deplină concordanţă cu contextul general, economic, administrativ şi legislativ. Ele trebuie să fie realiste, sustenabile, realizable într-o perioadă de timp bine definită şi să poată fi susţinute de administraţia locală atât din punct de vedere financiar cât şi al resurselor umane necesare.
Aceste acţiuni propuse în prezentul document şi intreprinse de consiliul local trebuie să se încadreze într-un context mai larg şi să corespundă strategiilor de dezvoltare de la nivel judeţean, regional şi naţional. Fără a se limita la atât, se vor urmării în permanenţă prevederile conţinute în diverse documente strategice din care amintim:
- Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bihor (aprobată de Consiliul Judeţean Bihor);
- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest (aprobată de ADR Nord-Vest);
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 aprobat de Ministerul Agriculturii Programele Operaţional sectoriale şi regional aprobate de autorităţile de management specifice şi de Comisia Europeană.
Înainte de toate însă vom trasa câteva din obiectivele generale pe termen mediu şi lung ale administraţiei locale, în diverse domenii de activitate: economic, social, cultural, administrativ:
- crearea de condiţii de viata atractivă pentru tineri, atât pentru cei din localitate cât şi pentru cei din exterior (care ar dori să se stabilească în comună);
- condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii;
- access facil la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente;
- locuri de muncă suficiente şi în domenii variate de activitate, cu venituri îndestulătoare pentru satisfacerea
nevoilor de trai;
- posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesională în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă;
- acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural;
- infrastructură şi bază materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional;
- acess facil la surse de informaţie tradiţional sau moderne;
- dotări edilitare funcţionale şi capabile să deservească cetăţenii localităţii în condiţii civilizate;
- dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural;
- sistem de furnizare a apei curente şi de canalizare capabile să deservească toţi locuitorii comunei;
- o reţea de drumuri funcţională care să deservească nevoile curente ale locuitorilor şi activităţilor economice fără să afecteze starea mediului înconjurător;
- industrie diversificată, dinamică şi capabilă să ofere posibilitatea de împlinire profesională şi materială locuitorilor comunei; industrie generatoare de venit la bugetul local;
- practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună,
- activităţi agricole diversificate şi generatoare de venit la bugetul local;
- asocierea producătorilor;
- îmbunătăţirea practicilor agricole;
- diversificarea obiectului de activitate al firmelor,
- utilizarea eficientă a resurselor locale;
- promovarea unor tehnici eficiente de marketing;
- promovarea practicilor de agricultură ecologică;
- realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate;
- realizarea unor cursuri de educaţie ecologică;
- curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public;
- realizarea unui sistem de colectare a deşeurilor;
- împădurirea suprafeţelor degradate;
- modernizarea aparatului propriu al administraţiei locale şi oferirea de servicii prompte şi utile cetăţenilor comunei;
 
ACŢIUNI PROPUSE
În acest capitol vom dezvolta o serie de acţiuni-măsuri propuse administraţiei locale pentru perioada următoare. De remarcat că vom folosi mai frecvent noţiunea de acţiune-măsură în detrimentul noţiunii de proiect deoarece vom analiza şi anumite activităţi pe care primăria trebuie să le întreprindă în scopul realizării unor investiţii mai complexe.
 
1. PREGĂTIREA DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE PENTRU VIITOARELE INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURĂ
Contextul măsurii: Administraţia comunei Abram ca multe alte administraţii din mediul rural are obligaţia (atât morală cât şi impusă de legislaţia naţională şi europeană) realizării unor investiţii semnificative pentru comunitatea locală. Este vorba în primul rând de investiţiile în infrastructura publică pentru a putea oferi cetaţenilor servicii comunitare la un standard optim.
Este evident că asemenea investiţii se vor putea realiza doar prin accesarea de finanţări nerambursabile din partea unor terţi finanţatori: fonduri guvernamentale, judeţene, europene. Chiar şi în aceste condiţii realizarea acestor investiţii va presupune un efort financiar consistent din partea administraţiei locale, în primul rând în faza de pregătire a proiectelor. Astfel, este notoriu că pentru depunerea viitoarelor cereri de finanţare administraţia locală din Abram va trebui să pregătească în prima fază documentaţiile tehnice şi economice solicitate de finanţatori: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, analize financiare, studii de impact asupra mediului.., etc, în funcţie de specificul investiţii lor.
Pentru acoperirea acestor cheltuieli premergătoare sau cel puţin a unei părţi din ele Primăria Abram are posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile destinate chiar acestor priorităţi.
Având în vedere că viitoarele investiţii vor fi cu precădere în infrastructura de mediu, propunem următoarele variante - programe de finanţare care asigură finanţarea acestor documentaţii:
1. Pentru investiţia în realizarea reţelei de canalizare a comunei: care constituie una din priorităţile administraţiei locale, vor trebui pregătite: studiu de fezabilitate, documentaţie geo-topo, analiza economică.
În vederea acoperirii acestor cheltuieli propunem accesarea unei finanţări în cadrul Programului de Cooperare Transfrontier România-Ungaria 2007 - 2013 accesibil localitatilor din judeţele de la Graniţa româno-ungară, program care finanţează prin măsura 1.3.4.- Realizarea de studii pentru gospodărirea apelor.
Condiţii: pentru accesarea acestei finantari este obligatoriu realizarea unui parteneriat cu o localitate din Ungaria şi derularea în comun a proiectului. De asemenea este necesară demonstrarea impactului transfrontalier al unui asemenea proiect.
Avantaje: pe lângă realizarea propriu-zisă a documentaţie, prin acest proiect se pot crea parteneriate cu comunităţi locale din Ungaria, care ulterior se pot dezvolta prin noi activităţi şi proiecte comune în diverse domenii: cultural, economic, social, etc.
Dezavantaje: procedura de implementare a unui astfel de proiect este dificilă având în vedere implementarea comună a proiectului. De asemenea demonstrarea impactului transfrontalier este dificilă.
 
2 REALIZAREA UNUI PROIECT INTEGRAT DE INVESTIŢII
Conform măsurii 322 din cadrul PNDR, autorităţile locale din mediul rural au posiblitatea accesării de fonduri nerambursabile din cadrul FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală). Prin proiect integrat în înţelesul finanţatorului se consideră un proiect care acoperă concomitent mai multe domenii de intervenţie, respectiv: infrastructură, servicii publice, patrimoniu cultural.
Având în vedere multitudinea problemelor cu care se confruntă administraţia din Abram varianta depunerii unui proiect integrat de investiţii este preferabilă depunerii separate de proiecte distincte din următoarele considerente:
- complexitatea nevoilor de dezvoltare, renovare, modernizare a comunei impun abordare integrată a acestora ceea ce presupune combinarea activităţilor şi operaţiunilor cuprinse în trei măsuri diferite. Acest lucru va permite comunitatii locale să rezolve într-un cadru integrat problemele şi nevoile locale;
- limitarea capacităţii administrative a Primăriei Abram, în primul rând din punct de vedere al resurselor umane, reclamă depunerea şi implementarea unui singur proiect integrat pe măsura 322;
- nu în ultimul rând, prin accesarea unui proiect integrat şi resursele financiare nerambursabile de care poate dispune comuna sunt mai consistente faţă de situaţia depunerii unui proiect simplu. De asemenea grila de evaluare şi punctare concepută de finanţator acordă mai multe şanse proiectelor integrate în detrimentul proiectelor simple
Din analiza ghidului de finanţare a măsurii 322 în paralel cu resursele comunei Abram din punct de vedere tehnic, propunem iniţierea unui proiect integrat, format din următoarele investiţii principale:
• reabilitarea şi modernizarea drumurilor din comuna Abram;
• construirea unui nou sediu pentru Primăria Abram;
• conservarea patrimoniului cultural-istoric al comunei;
Necesitatea realizării acestor investiţii se justifică din mai multe considerente:
- reabilitarea drumurilor va contribuii la o dezvoltare armoniasă şi unitară a comunei şi va diminua decalajele de dezvoltare existente între satele componente ale comunei. De asemenea pe lângă beneficiile incontestabile aduse comunităţii va creşte atractivitatea comunei din punct de vedere economic;
- construirea unui nou sediu este o prioritate a comunei având în vedere că actualul sediu în care îsi desfasoară activitatea administraţia locală a fost retrocedat în baza legii.
Până la acest moment Primăria Abram deţine documentaţia tehnică aferentă primului obiectiv - modernizarea drumurilor, cu o valoare a investiţiei, conform devizului general de 1.700.000 euro (exclusiv TVA). De asemenea documentaţia tehnică aferentă celei de-a doua investiţii a fost contractată de administraţia locală, fiind în curs de finalizare. Având în vedere că suma maximă acordată de finanţator pentru un proiect integrat este de 2.500.000 (valoare fără TVA) credem că acest proiect integrat se va încadra în limita acestui plafon.
În concluzie, putem spune că administraţia locală din Abram este într-o fază avansată pentru înaintarea unui proiect în cadrul măsurii 322. Totuşi, având în vedere concurenţa tot mai acerbă dintre solicitanţi şi eventualele riscuri ca proiectul să nu fie acceptat de la prima înaintare, administraţia locală trebuie să urgenteze acţiunile necesare pentru depunerea proiectului: finalizarea documentaţiilor tehnice, contractarea unui consultant, întocmirea cererii de finanţare, a anexelor, etc. Un orizont de timp realist pentru finalizarea acestei documentaţii este trimestrul III al anului 2009.
 
3. Colectarea şi epurarea apelor uzate în comuna Abram
Context: comuna Abram a accesat în anul 2006 fonduri guvernamentale (Ordonanţa 7) pentru realizarea reţelei de apă. Având în vedere că investiţiile de la acel moment nu au prevăzut şi introducerea canalizării, este imperios necesară introducerea canalizării în comună şi racordarea acesteia la o staţie de epurare pentru ca administraţia să respecte directivele europene şi legislaţia naţională în domeniul gestionării apei. Chiar dacă prin proiectul de alimentare cu apă s-a realizat un real progres faţă de alte comune, Primăria Abram trebuie să continue investiţiile în realizarea sistemului de canalizare a apelor uzate.
Realizarea sistemului de canalizare presupune mai multe etape importante, respectiv:
a) realizarea documentaţiei tehnice: va trebui selectat un consultant tehnic pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiect tehnic, studii geo-topo, etc. Pentru realizarea acestor documentaţii primăria va fi nevoită să aloce importante resurse financiare, o soluţie fiind accesarea de finantari nerambursabile.
O problemă majoră la care documentntaţia tehnică va trebui să răspundă o constituie epurarea apelor uzate şi colectate. Se ştie că pentru construcţia unei staţii de epurare care să corespundă tuturor normativelor şi cerinţelor de mediu sunt necesare investiţii majore. Ori, pentru debitul de apă pe care l-ar genera localităţile comunei Abram nu se justifică construirea unei staţii de epurare la nivelul comunei, această investiţie ar fi total ineficientă şi nesustenabilă. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme în rândul comunităţilor mici o reprezintă abordarea la nivel regional a acestor nevoi, respectiv arondarea mai multor localităţi mici (localităţi „satelit") la o staţie de epurare cu o capacitate mai mare. Această soluţie este indicată şi în Master Planul judeţului Bihor pentru gestionarea apei, respectiv epurarea apelor uzate din comuna Abram la staţia de epurare de la Marghita (staţie care la rândul ei necesită investiţii în modernizare). Viitoarea documentaţie tehnică va trebuii să confirme sau nu această soluţie şi de aemenea să prevadă toate investiţiile şi costurile care le-ar presupune această investiţie.
b) identificarea surselor de finanţare, este una din cele mai importante etape având în
vedere că o asemenea investiţie, în mod evident, nu ar putea fi susţinută numai din bugetul
propriu al comunei Abram, fiind nevoie de găsirea unor resurse complementare.
Pornind de la programele de finanţare active în acest moment, propunem următoarele soluţii:
- Programul de finanţare derulat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu; Dezavantajul acestei variante îl constituie procentul destul de mare de cofinanţare a cheltuielilor: 40%
- Programului de Cooperare Transfrontiers România-Ungaria 2007 - 2013, care finanţează investiţii în protecţia mediului pentru localităţile din judeţele de frontieră. Având în vedere că prin această investiţie s-ar reduce poluarea râului Barcău care este afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, s-ar putea justifica şi impactul transfrontalier al acestui proiect.
c) obţinerea finanţării şi realizarea investiţiilor, se vor realiza conform planului de activităţi cuprinse în proiect.
Indiferent de sursa de finanţare, un rol important în reuşita acestui proiect îl va avea relaţia cu administraţia locală din Marghita, care deţine staţia de epurare şi care probabil va trebui să devină partener al comunei Abram în realizarea acestui proiect. Cele două administraţii vecine vor trebui să fie conştiente că un astfel de proiect poate aduce beneficii ambelor comunităţi.
d) exploatarea investiţiei, va trebui să se realizeze „mână în mâna" cu exploatarea serviciului de furnizare de apă, conform Legii 241/2006 şi a reglementărilor ANRSC.
Având în vedere că investiţia de alimentare cu apă se află la final, până la momentul finalizării acestei investiţii Primăria Abram va avea în funcţiune un serviciu de alimentare cu apă care va putea prelua şi gestionarea acest serviciu de colectare şi epurare a apelor uzate. Primăria are două opţiuni: fie înfiinţează în cadrul primăriei un serviciu comunitar de utilitate publică pentru gestionarea infrastructurii de apă şi ulterior apă-canal, fie externalizează - deleagă acest serviciu unei firme private. Este cert că ambele variante au
părţi pozitive şi negative dar important este consultarea permanentă a comunitatii locale şi luarea măsurilor în concordanţă cu nevoile populaţiei. De asemenea un aspect delicat va fi creşterea cheltuielilor pentru populaţia comunei, care până în prezent nu este obişnuită cu plata unor servicii-utilitati publice şi care va trebuii să achite tarifele pentru serviciile prestate.
Astfel, administraţia locală va trebui în permanentă să găsească un echilibru între nevoia menţinerii unui serviciu public eficient şi sustenabil şi practicarea unor tarife echitabile şi suportabile pentru utilizatorii finali.
 
4. Îmbunătatirea condiţiilor de gestionare a de§eurilor în comuna Abram
Context: La această dată, la nivelul comunei Abram nu există un sistem organizat de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere, acestea fiind depozitate necontrolat în anumite halde de gunoi improvizate, fără niciun control asupra lor. Acest lucru cauzează poluarea mediului înconjurător, poluarea solului şi a pânzei freatice precum şi scoaterea terenurilor poluate din circuitul agricol. De asemenea lipsa unui sistem de salubritate creează probleme şi agenţilor economici existenţi la nivelul comunei şi îndepărtează potanţiali alţi investitori.
Pentru rezolvarea acestor situaţii, primăria Abram trebuie să ţină cont de contextul general (legislativ, economic, administrativ) în care este abordată problema gestionării deşeurilor de autoritatile locale, judeţene şi naţionale. Astfel conform Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD), la nivelul fiecărui judeţ va funcţiona un singur depozit ecologic iar în restul judeţului se vor înfiinţa staţii de transfer a deşeurilor care vor acoperii zonele oraşelor mici şi a comunelor învecinate.
Concret, în judeţul Bihor este prevăzută funcţionarea unui singur depozit ecologic la Oradea iar comuna Abram va fi arondată la o viitoare staţie de transfer din Marghita. Pentru realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor autorităţile trebuie să răspundă prin acţiuni concrete la următoarele două întrebări majore:
- unde vor fi depozitate deşeurile?
- cine va fi operatorul de salubritate care va colecta, transporta, prelucra şi depozita deşeurile?
La prima întrebare, aşa cum s-a menţionat mai sus, răspunsul (prevăzut de legislate şi de documentele de programare) este: deşeurile vor fi depozitate la depozitul ecologic de la Oradea după ce în prealabil vor fi colectate şi prelucrate la staţia de transfer de la Marghita. Având în vedere această situaţie este evident că Primăria Abram nu ar avea mari şanse în conceperea şi dezvoltarea unei gropi de gunoi la nivel comunal. Indirect, Primăria Abram, ca membră a Asociaţiei de Dezvoltare „Zona Marghita" va trebui să insiste în demararea unui proiect pentru realizarea acestei staţii de transfer a deşeurilor, având în vedere că acest tip de asociaţii sunt eligibile în cadrul unor programe care finanţează acest tip de investiţii.
În ceea ce priveşte a doua întrebare, este evident că administraţia locală va trebui să externalizeze acest serviciu unui operator autorizat şi licenţiat. Există două variante: fie un operator privat va concesiona exploatarea acestui serviciu comunitar, fie în cadrul asociaţiei de localităţi. AZM se va realiza un serviciu public propriu pentru gestionarea deşeurilor, serviciu în care localitatile asociate să aibe fiecare o anumită contribuţie şi anumite părţi sociale.
Din cele prezentate mai sus este evident că problema gestionării deşeurilor nu poate fi rezolvată în mod izolat de administraţia unei comune, ci numai într-un mod integrat împreună cu alte comunitati şi factori interesaţi în acest domeniu, iar acest lucru din păcate poate să dureze ani buni de acum înainte.
Atunci se pune întrebarea: ce poate să întreprindă comuna Abram pentru a ameliora această situaţie, până când se vor întreprinde acele acţiuni la nivel regional descrise mai sus?
Primăria Abram are posibilitatea accesării anumitor fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor şi anume:
- achiziţionarea de pubele şi distribuirea gratuită la populaţie;
- achiziţionarea de containere şi amplasarea acestora în zonele mai aglomerate: agenţi economici, şcoli, staţii autobus, etc
- promovarea colectării selective a deşeurilor, în principal în rândul tinerilor, prin amplasarea de containere specifice la grădiniţe, şcoli, pentru colectarea separată a hârtiei, plasticului, metalului. În acest sens se pot întreprinde şi anumite acţiuni de conştientizare.
- Promovarea practicării compostului la domiciliu. Având în vedere că o mare parte din deşeurile menajere în mediul rural sunt deşeuri vegetale, practicarea compostării deşeurilor la domiciliu poate fi o soluţie avantajoasă atât pentru autorităţi cât şi pentru populaţie, care va putea folosi compostul rezultat ca îngrasământ ecologic în agricultură.
Pentru finanţarea acestor dotări şi activităţi Primăria Abram poate accesa finanţări nerambursabile din cadrul următoarelor programe:
- Programul de finanţare derulat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu.
- Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor..." finanţată prin FEADR;
- Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria 2007 - 2013.
În ceea ce priveşte operarea sistemului de salubritate, respectiv colectare, transport, depozitare propunem ca până la realizarea unui operator regional, acest serviciu să fie încredinţat pe perioadă determinate către SC Salubram SA din Marghita, care este cel mai apropiat operator autorizat pentru acest domeniu, acţionând la doar 6 km de comuna Abram.
 
5. Sprijinirea mediului economic din comuna Abram
Această măsură, chiar dacă nu se referă la realizarea unui anumit proiect anume, ar putea avea un impact major asupra dezvoltării comunei Abram. În esenţă, ea se referă la crearea unui cadru optim şi propice pentru stimularea activităţilor economice sau atragerea de investitori în comuna Abram.
Fie că vorbim despre investiţii în activităţi agricole sau non-agricole, Primăria trebuie să creeze anumite condiţii pentru sprijinirea acestora, efectele fiind pozitive pe mai multe planuri:
- creşterea locurilor de muncă în comună;
- stimularea tinerilor de a nu părăsi comuna, în căutarea unui loc de muncă;
- atragerea tinerilor pentru întemeierea unei familii în comună;
- creşterea impozitelor directe şi indirecte care vor intra în bugetul local al comunei;
În luarea acestor măsuri administraţia locală va trebui să ţină cont de alte programe şi măsuri de sprijinire a dezvoltării afacerilor în mediul rural, din care amintim câteva din cele mai importante:
- Schema de ajutor de stat finantată prin FEADR Stimularea IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare si a celor care desafaşoară activităţi de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor
- Masura 312 Sprijin pentru crearea şi modernizarea de micro-întreprinderi care are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activitatilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
- Măsura 142 "Înfiinţarea grupurilor de producători".
Acestea sunt doar câteva din programele destinate întreprinzătorilor, programe care dacă vor fi însoţite de anumite măsuri ale administraţiei locale, vor putea înregistra un real succes. Dintre aceste măsuri concrete amintim:
- emiterea la nivelul Consiliului Local Abram a unui Regulament pentru sprijinirea invetiţiilor pe teritoriul comunei. Aceste document poate să cuprindă măsuri de stimulare a investiţiilor în funcţie de anumiţi parametrii: valoarea investiţiei, număr de locuri de muncă create, etc. Una dintre aceste măsuri ar fi acordarea de terenuri din domeniul prival al comunei prin concesiune sau vânzare la preţuri avantajoase, investitorilor locali, pe perioade de timp mediu şi lung. În acest fel una din condiţiile de eligibilitate ale proiectelor depuse în cadrul măsurilor menţionate mai sus, respectiv existenţa în proprietate sau concesiune a terenurilor, ar fi îndeplinită de potenţialii aplicanţi.
- Sprijin acordat la nivelul administraţiei pentru întocmirea dosarelor de finanţare: emiterea autorizaţiilor în regim de urgenţă, a certificatelor/autorizaţiilor de construire, extraselor din registrele agricole, etc.
Organizarea de întâlniri publice între potenţialii aplicanţi, întreprinzători interesaţi pe de o parte şi  reprezentanţi ai autoritatilor competente în domeniu: agenţii judeţene, organisme intermediare, consultanti. Un rol deosebit în acest segment îl are Agenţia Naţionals pentru Consultanţă Agricolă (ANCA), care prin oficiile judeţene poate asigura un suport tehnic şi uman pentru organizarea unor astfel de dezbateri.
 
6. Deschiderea unui birou pentru consultanţă în domeniul fondurilor nerambursabile
Administraţia locală din Abram trebuie să profite de oportunitatea pe care o reprezintă fondurile nerambursabile din partea Uniunii Europene, fonduri din care o mare parte este destinată dezvoltării mediului rural. În acest sens ar fi util Primăriei Abram să angajeze o persoană (fie şi cu timp parţial) care să fie specializată în întocmirea de proiecte pentru fonduri nerambursabile. Acest lucru ar fi benefic atât instituţiei primăriei cât şi persoanelor fizice şi juridice din comună interesate să dezvolte astfel de proiecte.
O serie de finanţări sunt adresate cetăţenilor simpli din mediul rural şi se referă la acordarea de anumite subvenţii/ajutoare nerambursabile pentru activităţi mai puţin complexe, activităţi cotidiene, de rutină.
Din păcate, chiar dacă nu sunt foarte complexe, primirea acestor ajutoare este condiţional de întocmirea unor documentaţii care în cea mai mare parte a lor sperie potenţialii beneficiari şi crează reticenţe din partea lor. Funcţionarea unui astfel de birou ar putea să încurajeze cetăţenii să întocmească astfel de dosare, prin sprijinul direct acordat acestora, lucru care ar fi în beneficiul întregii societati. Menţionăm mai jos câteva din finanţările active destinate populaţiei din mediul rural:
- Masura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă" prin care se finanţează micii producători agricoli cu sume de 1.500 Euro/an/ferma de semi-subzistenta, pe o perioadă de maxim 5 ani.
- Masura 112 " Instalarea tinerilor fermieri" prin care se încurajează tinerii sub 40 de ani din mediul rural, pentru diverse activitati agricole, cu sume de până la 25.000 Euro / exploataţie.
 
7. Implementarea unui proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Crearea unei infrastructuri pentru devoltarea afacerilor (parc industrial, centru de afaceri, etc), pe teritoriul comunei Abram, chiar dacă la prima vedere pare un obiectiv prea înalt, poate fi pusă în discuţie cel puţin din următoarele considerente:
- apropierea comunei de viitorul punct de acces pe autostrada Borş-Braşov, situat la doar aproximativ 3 km distanta de Abram, este un punct forte care trebuie exploatat la maxim.
- administraţia locală Abram dispune de anumite terenuri care ar putea fi propice pentru o viitoare dezvoltare industrială;
- apropierea de municipiul Marghita de unde s-ar putea folosi forţa de muncă constituie un avantaj;
- declinul economic al întregii zone manifestat prin restrângerea activitatilor unor mari angajatori (ex: sectorul petrolier) a creat în zonă un excedent de forţă de muncă, ceea ce crează premisele unei astfel de investiţii.
- existenţa infrastructurii de bază în zonă: drum, cale ferată, gaz, energie.
Toate aceste premise concură la ideea că pe teritoriul comunei ar putea fi realizat un astfel de proiect. Pentru a fi mai credibil şi mai sustenabil acest proiect ar putea fi iniţiat în parteneriat cu o altă administraţie din vecinătate: administraţia Tăuteu sau Marghita. Ca şi sursă de finanţare propunem Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4 -Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Domeniul de intervenţie 4.1 -Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală. Prin program se finanţează mai multe activităţi specifice:
- Construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi utilizate de operatori economici pentru activităţile de producţie şi/sau prestare servicii;
- Construirea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces;
- Crearea/ modernizarea/ extinderea utilităţilor de bază din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sistem de canalizare, conectare la reţele broadband, inclusiv cablarea clădirii;
- Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor;
Valoarea finantarii nerambursabile se situează între 1.700.000 şi 85.000.000 lei.